Secret by Hanaa
Pagina 1 din 1
Secret by Hanaa
Capitolul 1
’’Iar a venit’’, isi zise in gand, Sasuke Uchiha in timp ce lovea mingea de tenis cu racheta. Pentru a treia zi din saptamana aceasta femeia statea la aceeasi masa, cea mai apropiata de terasa cu vedere spre terenurile de tenis. Umbrela viu colorata, care o proteja de soare, ii umbrea partial fata.
Nu fusese aici atunci cand el si Naruto incepusera sa joace, dar simtise clipa cand femeia pasise in curtea interioasa. Era un loc unde puteai lua o gustare sau ceva de baut de la barul clubului. Ticmai cand se concentrase asupra mersului femeii, ratase o minge buna, iar acum o privea cum se aseaza cu grija netezindu-si fusta.
-In fiecare zi progresezi, ii zise Naruto cand se intalnira la fileu. Se aseaza gafaind pe scaunele de la margine, racorindu-se cu o sticla de Gatorade si stergadu-se de transpiratia care cadea siroaie pe frunte, pe gat si pe piept.
-Dar nu indeajuns, raspunse Sasuke, luand o inchititura din sticla cu limonada. Peste sticla se uita la femeia ceare statea in curtea interioara, chiar in fata lor. Din prima zi cand o vazuse stand acolo, ii trezise interesul.
Acum statea aplecata peste masa lovind usor cu creionul intr-un carnetel cu notite. Deja Sasuke asocial gestul cu prezenta ei, intrebandu-se oare ce naiba isi tot nota? Dup ace bau incet se uita in ei, mijindu-si ochii, suspicios. Oare era tot o reportera-vampir ? Doamne fereste ! Oricum, nu i se parea neobisnuit c o publicatie de scandal sa o foloseasca pe ea drept momeala, pentru a-l atrage in capcana unui interviu.
-Sasuke ? Ma auzi ?
-Cum ? zise tresarind, apoi se intoarse catre partenerul lui de joc. Era un partener prietenos de data aceasta. Scuza-ma. Ce spuneai ?
-Am zis ca joci mai bine ca saptamana trecuta. Ma alergi tot terenul, desi vantul nu ti-e prielnic.
Sasuke surase si liniile albe de la colturile ochilor disparura. Restul fetei era bronzat, iar zambetul era acelasi din zilele cand nu invatase inca definitia tragediei.
-Esti bun, dar nu ca Gaara sau Sai sau Kankuro sau Shikamaru. Regret, amice, dar trebuie sa fiu mai bun decat tine pana ce voi fi in fata, in fata cu cei buni. Vreau sa dau lovitura. Nu te superi, nu ? intreba el surazand sub razele fierbinti ale soarelui hawaiian.
-Multumesc, zise Naruto sec. De-abia astept ziua cand o sa gafai cu limba scoasa, iar tu vei avea destul energie cat sa sari peste fileu cand jocul s-a terminat.
Sasuke il lovi peste umar.
-Asa te vreau, il zeflemisi el. Isi lua rachita si o rasuci in aer cu acea dexteritate si finete pe care le dobandisera in ani de zile de percepere a ei ca pe o prelungira a mainii.
Un ropot de aplauze si ovatii izbucnira dinspre un grup de femei care asistasera la partida. Stateau de cealalta parte a zidului care imprejmuia terenurile. Pe masura ce Sasuke se apropia de liniade tusa, glasurile lor devenisera mai stridente.
-Admiratoarele tale sunt in forta astazi, zise Naruto pe un ton sarcastic.
-Sa le ia naiba de nebuna, mormai Sasuke privindu-le pe femeile disperate, care se straduiau sa vada peste zid ca sic and ar fi fost niste animale flamande de la gradina zoological, la ora mesei. El era mancarea. Se uita furios spre ele, dar privirea lui paru ca le intarata si mai tare. Strigau cuvinteobscene si cautau sa-i atraga atentia cu orice pret. Una din ele, purta un maieu pana la buric ; isi descoperi sanul voluminos ca sa i se vada pe el tatuat numele lui impodobit cu flori, inimioare si pasari. Alta avea o banderola ca acelea pe care ce purta el pe langa frunte la fiecare partind, insa o avea degata de pulpa, foarte sus. Sasuke fu dezgustat.
Se stradui sa se concentreze asupra mingilor pe care le lovea usor, pregatindu-si dinainte serviciul, incercand sa loveasca in coltul terenului, peste fileu, scapand reverului slab al lui Naruto. Una dintre admiratoarele lui Sasuke ii striga un gen de invitatie destrabalata, iar el scrasni din dinti. Oare stiau ele ca ultimul lucru care l-ar fi interesat erau femeile ?
Dumnezeule, Ellie murise doar de...
’’La naibe, Uchiha, nu te gandi la Ellie’’, se atentiona el. Daca se gandea la Ellie in timp ce juca, toata partida se ducea naibii...
Flashback
-Domnul Uchiha ?
-Da, cu el vorbiti, raspunse el la telefon foarte vesel. Era o zi minunata, insorita. Ultimul lucru la care se putea astepta un barbat intr-o asemenea zi era ca sotia lui sa moara intr-o invalmaseala de metal si sticla, efectul unui accident de masina.
-Sunteti singur ?
Sasuke departase receptorul de ureche si-l privise uluit. Rase.
-Da, sant singur, doar cu fiul meu. E vorba de un telefon obscen ? glumise el bine dispus. Nici nu se gandea la cat de ’’obscen’’ urma sa fie apelul.
-Sunt locotentul Aburame, de la politia din Honolulu. S-a produs un accident.
Dupa aceea nu-si amintise prea multe...
End Flashback
Acum tinea mingea in mana si o arunca in sus, apoi o prindea pentru a o cantari. De fapt, incerca sa-si elibereze mintea, sa stearga toate amintirile care-l framantau. Ochii ii ramasesera atintiti asupra femeii care statea la masa de pe terasa. Iisi sprijinise obrazul in palma si privea in gol. Parea ca nu observa nimic ce se petrece in jurul ei. Oare nu auzise Galagia femeilor din spatele gardului ? Nu era catusi de putin curioasa sa il priveasca ?
Aparent, nu era deloc curioasa. Nici macar nu aruncase o privire spre terenul de tenis. Fara sa-si dea seama de ce, Sasuke se trezi provocat de indiferenta ei, desi ideea era nebuneasca, fiindca nu-si dorea decar sa die lasat in pace de la moartea lui Ellie.
-Hei, Sasuke, ii striga o voce melodioasa, din directia admiratoarelor. Cand termini cu bilutele tale, vino sa te joci si cu ce am eu.
Dubla semnificatie era atat de evidenta si de insolenta, incat Sasuke simti cum i se intierbanta sangele in vene, iar mingea pe care o servi sageta vazduhul, aproape nevazuta. Restul setului continua la fel ca acest serviciu : pase nervoase, joc agresiv. Cand termina Naruto primise doar doua puncte.
Acesta isi arunca prosopul dupa gat si spuse :
-Daca stiam ca pentru a juca o partida la nivelul campionatelor nu ai nevoie decat de o sugestie murdara din partea admiratoarelor tale, le-ai si angajat cu ora, inca de acum cateva saptamani.
Sasuke isi stransese heja lucrurile in geanta cu fermoar, apoi puse rachita in husa ei si porni spre scarile care urcau spre terasa.
-Multe dintre ele pot si angajate cu ora, sunt sigur de asta.
-Nu fi prea dur cu ele. Sunt admiratoarele rale.
-Ma descurc mai bine cu admiratorii care sunt comentatori sau cronicari sportivi. Din pacate. Printre ei, nu am nici un admirator. Nu fac altceva decat sa spuna lumii ca sunt terminat, ratat. Beat tot timpul.
-Erai beat tot timpul.
Sasuke se opri cu o treapta mai sus decat cea pe care ajunse Naruto. Se rasuci si-l privi furios. Acesta paru nevinovat si absolut sincer. Ce spusese el era adevarat. In fata unei atat de deshise prietenii, Sasuke sa calma.
-Eram, nu-i asa ? il intreba stanjenit.
-Dar acum nu mai esti. Astazi ai fost bunul Sasumine, de de altadata. Servicii fulgeratoare. Drace ! De fiecare data cand mingea venea spre mine, parca-mi vedeam viata trecand prin fata ochilor. Sasuke surase. Miscari bine gandite, strategiea adaptata dezavantajului meu de a lovi pe stanga
Sasuke se lumina si spuse :
-Nu credeam ca vei observa.
-Pe naiba!
Radeau bine dispusi si urcau ultimele trepte care duceau spre terasa. Sasuke observa ca ea era tot acolo, iar pe masa, in fata ei, avea imprastiate niste harti. Un pahar de apa minerala sse afla in fata mainii drepta. Mazgalea furioasa pe un bloc-notes cu file galbene. Cei doi urmau sa treaca pe langa masa ei, fiindca se duceau la vestiare. Sasuke se gandi ca va atrage atentia asupra lui daca ar trece pe langa scaunul unde statea ea. Erau aproape in rand cu ea cand isi ridica brusc privirea. Miscarea era oarecum reflexa, ca si cand i-ar fi tulburat sirul gandurilor, iar ea se uita involuntar spre ei, ca sa vada sursa intreruperii. Il privi pe Sasuke, direct in ochi, iar impactul ochilor ei il facu sa o analizeze cu atentie uitand de discutia cu Naruto.
Ea isi colora imediat privirea spre harti, dar Sasuke avu timp sa remarce nuanta incredibil de verde a irisilor ei, umbriti de gene lungi, arcuite. Atunci Sasuke se hotari. Puse pariu cu sine. Daca o va gasi acolo cand va reveni de la vestiare, ii va vorbi. Daca nu, foarte bine, nu va pierde nimic. Nu era de fapt interesat in a cunoaste o femeie, oricine ar fi fost ea, dar aceasta il intriga. Daca voia sa fie sincer cu el insusi, trebuia sa recunoasca : motivul principal al curiozitatii lui era faptul ca ea nu era deloc interesata de persoana lui. Da, va lasa totul la voia intamplarii. Daca o va mai gasi aici cand va iesi din vestiar, macar o va saluta. Ce era rau in asta ?
’’Inca un amanunt, isi aminti el. Nu zabovi mult la dus’’
Sakura iei simtea inima batandu-i ca o toba.
Trecusera cinci minute de cand il vazuse de aaproape pentru prima data, in carne si oase. Fusese atat de aproape de ea ! Inima tot nu i se linistise. Isi sterse palmele transpirate cu servetelul pe care-l tinu in pumn strans. Lua o inghititura din paharul cu apa minerala cu aroma de lamaie si auzi cuburile de gheata, rasunand in interior.
Se uitase direct la ea. Ochii li se intalnisera. Pentru foarte scurt timp, totusi, parca o lovise fulgerul la aceasta intalnire cu pe viu cu Sasuke Uchiha, cunoscand legatura care-i aproapia. Doi oameni perfect straini unul fata de celalalt, avand un secret pe care-l vor impartasi tot restul vietii lor.
Privi terenul unde jucase el cu atata maiestrie. Cu cateva luni inainte nu stiuse prea multe despre tenis, in special despre cel profesionist. Acum devenise aproape experta si isi imbogatise cunostintele despre acest subiect. Cu siguranta ca trebuie sa se puna la punct cu cariera lui Sasuke Uchiha.
Un grup de patru doamne aparusera pe teren, foarte caraghioase in tinuta de tenis, cu diamante si bijuterii la maini si la gat. Se uita la ele si zambi compatimitor, amintindu-si de indemnul lui Kiba de a se inscrie si ea in liga de tenis a clubului din Los Angeles.
-Cred ca aveti multi prieteni si rude.
Sakura tresari speriata de vocea baritonala si se intoarse ; spre surprinderea ei, se trezi privind exact slitul unui sort alb. Umflatura de dincolo de slit era produsa fie de o lenjerie foarte stranta, fie de un suspensor. Ambele posibilitati ii trimisera un curent de intensitate ridicata in tot corpul.
Isi deslipi ochii de pe pelvisul lui Sasuke Uchiha si ii indrepta spre abdomenul plat, acoperit cu un bluzon din fas de culoare albastru marin incheiat cu fermoarul doar pana la jumatate, lasand vederii un piept aratos. Zambetul lui desvaluia niste dinti demni de reclamele ortodontistilor. Mazilarul inferior, cu siragul alb de perle, denota o fire oarecum incapatanata. Ochii negri erau la fel de fermecatori cum se zvonea.
-Poftim ? spuse ea pe un ton care dorea sa indeparteze emotia.
-Vad ca sunteti foarte ocupata cu scrisul. Ma gandeam ca sunt carti postale pentru cei de acasa. ’’As fi dorit sa fii cu mine’’, chestii de genul acesta. Glasul lui era limpede, cu tonalitati baritonale, constant, iar modul de adresare era extrem de personal.
Sakura surase, amintidu-si ca trebuia sa pare degajata.
-Nu, nu sunt carti postale. Nu am nimeni acasa care sa-mi duca dorul.
-Atunci nu s-ar supara nimeni daca m-as aseza la masa dumneavoastra.
-Poate ca eu m-as supara.
-Zau ?
Si mai emotionata, dar nedorind sa-i dea de inteles asta, tacu cateva secunde, apoi zise :
-Nu. Cred ca nu.
Dupa ce puse geanta de panza pe scaunul gol de langa ea, se aseza. Intinse mana peste hartiile imprastiate pe toata masa.
-Sasuke Uchiha.
Ea ii stranse mana.
-Sakura Haruno. Il atinsese ! Privi cele doua maini impreunate, pielea lui si pielea ei, minunadu-se de acest prim contact fizic, primul de altfel de cand...
-Sunteti in vacanta ? intreba el politicos.
Ea isi retrase mana si isi relua locul pe scaun, incercand sa desipeze stangacia pe care o simtea in glas.
-Partial. Mai degraba e un amestec de afaceri si odihna.
El ii facu un semn barmanului care astepta in spatele tejghelei.
-Mai beti unul ? intreba el facand semn spre bautura din pahar.
-As doia un suc de ananas de data aceasta, spuse ea zambind.
-Se vede ca sunteti straina de locul acesta. Inca nu v-ati saturat de bauturile lor.
Sakura se gandi cat de atragator era zambetul lui. Se simtea atat de fermecata de persoana lui, incat uita motivul pentru care dorise sa-l cunoasca, sa-i castige increderea, sa-i devina prietena, daca s-ar putea.
-Doamna doreste un suc de ananas, iar pentru mine, patru pahare de apa, va rog, ii spuse brunetul barmanului.
-Imediat, domnule Uchiha. Astazi ati lucrat excelent.
-Multumesc. Grabiti-va cu apa. Sunt deshidratat.
-Da, domnule.
-Chiar ati jucat bine, il complimenta Sakura dupa ce barmanul pleca sa aduca bauturile.
El o studie cateva minute, dupa care spuse:
- Nu mi-am facut impresia ca ati fost prea atenta la partida.
- Doar daca as fi fost oarba si surda nu as fi remarcat-o. Nu prea ma pricep la tenis, dar vad ca acum jucati mai bine decat acum cateva luni.
-Pe atunci stiati cine sunt ?
- Da. Va vazusem la televizor o data sau de doua ori. Cand il vazu cat de descumpanit arata, Sakura zambi. Sunteti o celebritate, domnule Uchiha, ii sopti convingator. Oameni din toata lumea va cunosc.
-Si multi dintre ei nu dau inapoi de la aba la mine cand se holba la mine cand ies in public. Cuvintele lui sunau ca o provocare.
-Va referiti la admiratoarele din coltul acela ? zise ea intorcand capul spre zona aparata de gard, unde grupul zgonotos se adunase in cele din urma, dupa care se raspandisera la fel de repede.
El scoase un sunet disperat.
-Va vine sa credeti ca am acceptat sa ma pregatesc aici fiindca mi s-a promis ca voi fi ferit de ochii lumi si ca numeni nu va afla de mine ? Aceste terenuri sunt cele mai bune din Maui, dar s-a omis faptul ca oaspetii statiunii au acces liber la jocul de tenis. Cand se afla ca am antrenamente... Ofta disperat iar. Ma rog, ati vazut ce se intampla.
-Multi barbati s-ar simti flatati de o adoratie asemanatoare.
El paru ca nu accepta provocarea si schimba subiectul.
-Totusi, ce sunt acestea ? intreba uitandu-se atent la hartiile de pe masa.
-Notite. Sunt scriitoare colaboratoare.
Il vazu cum bate in retragere, cu toate ca nu facuse nici o miscare. Privirea ii deveni rece, fara expresie. Stranse buzele de parca auzise ceva grav. Barmanul adusese paharele cu apa rece, iar el lua unul si se vazu cum degetele i se inclesteaza pe forma circulara, aburita.
-Inteleg, zise crispat.
Sakura se uita in jos, spre servetelul peste care era azecat paharul cu suc.
-Nu cred ca intelegeti. Sant scriitoare, nu reoporter. Nu ma intereseaza interviurile. Dumneavoastra ati initializat aceasta conversatie, nu eu, domnule Uchiha. Vazandu-l ca nu ii raspunde isi ridica privirea si-l privi de sug gene, cu nevinovatie. El deveni cel dinainte, surazator, prietenos, dar precaut.
-Spune-mi Sasuke, te rog.
El stabilise termenii armistitiului, iar ea il accepta.
-Bine, Sasuke. Spune-mi Sakura.
-Ce fel de scriitoare ? Romanciera ?
-Nu inca, raspunse ea razand. Poate intr-o buna zi. Deocambata incerc sa abordez orice subiect ce mi se pare interesant, pana ce ma voi stabili la un gen,. Dintotdeauna mi-am dorit sa vin pe insula, dar nu am reusit. Mi-am pregatit cateva articole, ca sa-mi finantez calatoria. Astfel, pot ramane mai mult si nu trebuie sa imi fac probleme cu contul din banca.
Sasuke gasi atragatoare vocea ei si felul cum isi apleca usor capul cand vorbea.Parul roz ii mangaia gatul si umerii. Vantul dinspre ocean ii plutura suvitele cu nuante rosiatice de la soare si i le lipea de obraji, dupa care le cobora la loc, vazand sa i se vada pielea fina si bronzata deja, acand culaorea piersicii coapte. Sakura Haruno, avea o piele foarte placuta. Ca si parul. Ca si buzele. Toate pareau numai bune de mangaiat.
Sasuke isi drese glasul :
-Articole despre ce ?
Sakuraii explica : scri unul pentru rubrica de calatorii a ziarului Los Angeles Times si altul pentru o revista de moda. Interntiona sa intervieveze si un botanist din partea locului despre care va scrie un articol pentru o publicatie de specialitate. El nu prea asculta.
Era pentru prima data, de cand o cunoscuse pe Ellie, cand o femeie il interesa. Parea surprins, fiindca nu se gandise sa se mai lege de vreo alta femeie. Asta insemna ca si-ar fi refuzar o conversatie sau o intalnire, dar, cunoscand-o pe Sakura, se gandi ca poate, intr-o zi, va reusi sa-si revina dupa moartea lui Ellie si sa simta nevoia unei partenere.
Fizic, era constient de prezenta Sakurei Haruno. Numai un eunuc prost nu ar fi fost. Era o femeie frumoasa si chipul ei emana o liniste interioara pe care el o gasea atragatoare. Incerca sa se concentreze asupra acestui detaliu si asupra vocii sale, ca sa uite de alte aspecte profung vizibile.
Din clipa in care se asezase, incercase sa nu se uite la sanii ei si sa nu mai faca speculatii, intrebandu-se daca forma lor viguroasa se datora unui sutien fata bretele, invizibil pe sub rochia verde de vara, sau generozitatii naturii. ,,Ce naiba ! Uita-te mai bine’’
Dupa cateva minute de deliberari vota pentru cea de-a doua categorie fiind dupa fiecare adiere a vantului observa cum i se intaresc sfarcurile, devenind vizibile prin materialul rochiei. Simti cum dorinta se instausase in acelasi loc unde a ingropat-o odata cu moartea lui Ellie ; nu stia daca ar trebui sa ii fie rusine sau sa se bucure de aceasta senzatie.
Nu mai admirase un trup de femeie de la ultima noapte de dragoste cu Ellie. Nu-l excita imaginea palpabila a carnii ; ca orice barbat, era interesat de anumite parti ale corpului femeii, dar acum... acum era cu totul altceva. La Sakura nu-i placea doar carnea expusa, ci personalitatea ei, inteligenta si evidenta nepasare fata de figura lui publica.
Sper ca va placut^^ si astept comentarii
’’Iar a venit’’, isi zise in gand, Sasuke Uchiha in timp ce lovea mingea de tenis cu racheta. Pentru a treia zi din saptamana aceasta femeia statea la aceeasi masa, cea mai apropiata de terasa cu vedere spre terenurile de tenis. Umbrela viu colorata, care o proteja de soare, ii umbrea partial fata.
Nu fusese aici atunci cand el si Naruto incepusera sa joace, dar simtise clipa cand femeia pasise in curtea interioasa. Era un loc unde puteai lua o gustare sau ceva de baut de la barul clubului. Ticmai cand se concentrase asupra mersului femeii, ratase o minge buna, iar acum o privea cum se aseaza cu grija netezindu-si fusta.
-In fiecare zi progresezi, ii zise Naruto cand se intalnira la fileu. Se aseaza gafaind pe scaunele de la margine, racorindu-se cu o sticla de Gatorade si stergadu-se de transpiratia care cadea siroaie pe frunte, pe gat si pe piept.
-Dar nu indeajuns, raspunse Sasuke, luand o inchititura din sticla cu limonada. Peste sticla se uita la femeia ceare statea in curtea interioara, chiar in fata lor. Din prima zi cand o vazuse stand acolo, ii trezise interesul.
Acum statea aplecata peste masa lovind usor cu creionul intr-un carnetel cu notite. Deja Sasuke asocial gestul cu prezenta ei, intrebandu-se oare ce naiba isi tot nota? Dup ace bau incet se uita in ei, mijindu-si ochii, suspicios. Oare era tot o reportera-vampir ? Doamne fereste ! Oricum, nu i se parea neobisnuit c o publicatie de scandal sa o foloseasca pe ea drept momeala, pentru a-l atrage in capcana unui interviu.
-Sasuke ? Ma auzi ?
-Cum ? zise tresarind, apoi se intoarse catre partenerul lui de joc. Era un partener prietenos de data aceasta. Scuza-ma. Ce spuneai ?
-Am zis ca joci mai bine ca saptamana trecuta. Ma alergi tot terenul, desi vantul nu ti-e prielnic.
Sasuke surase si liniile albe de la colturile ochilor disparura. Restul fetei era bronzat, iar zambetul era acelasi din zilele cand nu invatase inca definitia tragediei.
-Esti bun, dar nu ca Gaara sau Sai sau Kankuro sau Shikamaru. Regret, amice, dar trebuie sa fiu mai bun decat tine pana ce voi fi in fata, in fata cu cei buni. Vreau sa dau lovitura. Nu te superi, nu ? intreba el surazand sub razele fierbinti ale soarelui hawaiian.
-Multumesc, zise Naruto sec. De-abia astept ziua cand o sa gafai cu limba scoasa, iar tu vei avea destul energie cat sa sari peste fileu cand jocul s-a terminat.
Sasuke il lovi peste umar.
-Asa te vreau, il zeflemisi el. Isi lua rachita si o rasuci in aer cu acea dexteritate si finete pe care le dobandisera in ani de zile de percepere a ei ca pe o prelungira a mainii.
Un ropot de aplauze si ovatii izbucnira dinspre un grup de femei care asistasera la partida. Stateau de cealalta parte a zidului care imprejmuia terenurile. Pe masura ce Sasuke se apropia de liniade tusa, glasurile lor devenisera mai stridente.
-Admiratoarele tale sunt in forta astazi, zise Naruto pe un ton sarcastic.
-Sa le ia naiba de nebuna, mormai Sasuke privindu-le pe femeile disperate, care se straduiau sa vada peste zid ca sic and ar fi fost niste animale flamande de la gradina zoological, la ora mesei. El era mancarea. Se uita furios spre ele, dar privirea lui paru ca le intarata si mai tare. Strigau cuvinteobscene si cautau sa-i atraga atentia cu orice pret. Una din ele, purta un maieu pana la buric ; isi descoperi sanul voluminos ca sa i se vada pe el tatuat numele lui impodobit cu flori, inimioare si pasari. Alta avea o banderola ca acelea pe care ce purta el pe langa frunte la fiecare partind, insa o avea degata de pulpa, foarte sus. Sasuke fu dezgustat.
Se stradui sa se concentreze asupra mingilor pe care le lovea usor, pregatindu-si dinainte serviciul, incercand sa loveasca in coltul terenului, peste fileu, scapand reverului slab al lui Naruto. Una dintre admiratoarele lui Sasuke ii striga un gen de invitatie destrabalata, iar el scrasni din dinti. Oare stiau ele ca ultimul lucru care l-ar fi interesat erau femeile ?
Dumnezeule, Ellie murise doar de...
’’La naibe, Uchiha, nu te gandi la Ellie’’, se atentiona el. Daca se gandea la Ellie in timp ce juca, toata partida se ducea naibii...
Flashback
-Domnul Uchiha ?
-Da, cu el vorbiti, raspunse el la telefon foarte vesel. Era o zi minunata, insorita. Ultimul lucru la care se putea astepta un barbat intr-o asemenea zi era ca sotia lui sa moara intr-o invalmaseala de metal si sticla, efectul unui accident de masina.
-Sunteti singur ?
Sasuke departase receptorul de ureche si-l privise uluit. Rase.
-Da, sant singur, doar cu fiul meu. E vorba de un telefon obscen ? glumise el bine dispus. Nici nu se gandea la cat de ’’obscen’’ urma sa fie apelul.
-Sunt locotentul Aburame, de la politia din Honolulu. S-a produs un accident.
Dupa aceea nu-si amintise prea multe...
End Flashback
Acum tinea mingea in mana si o arunca in sus, apoi o prindea pentru a o cantari. De fapt, incerca sa-si elibereze mintea, sa stearga toate amintirile care-l framantau. Ochii ii ramasesera atintiti asupra femeii care statea la masa de pe terasa. Iisi sprijinise obrazul in palma si privea in gol. Parea ca nu observa nimic ce se petrece in jurul ei. Oare nu auzise Galagia femeilor din spatele gardului ? Nu era catusi de putin curioasa sa il priveasca ?
Aparent, nu era deloc curioasa. Nici macar nu aruncase o privire spre terenul de tenis. Fara sa-si dea seama de ce, Sasuke se trezi provocat de indiferenta ei, desi ideea era nebuneasca, fiindca nu-si dorea decar sa die lasat in pace de la moartea lui Ellie.
-Hei, Sasuke, ii striga o voce melodioasa, din directia admiratoarelor. Cand termini cu bilutele tale, vino sa te joci si cu ce am eu.
Dubla semnificatie era atat de evidenta si de insolenta, incat Sasuke simti cum i se intierbanta sangele in vene, iar mingea pe care o servi sageta vazduhul, aproape nevazuta. Restul setului continua la fel ca acest serviciu : pase nervoase, joc agresiv. Cand termina Naruto primise doar doua puncte.
Acesta isi arunca prosopul dupa gat si spuse :
-Daca stiam ca pentru a juca o partida la nivelul campionatelor nu ai nevoie decat de o sugestie murdara din partea admiratoarelor tale, le-ai si angajat cu ora, inca de acum cateva saptamani.
Sasuke isi stransese heja lucrurile in geanta cu fermoar, apoi puse rachita in husa ei si porni spre scarile care urcau spre terasa.
-Multe dintre ele pot si angajate cu ora, sunt sigur de asta.
-Nu fi prea dur cu ele. Sunt admiratoarele rale.
-Ma descurc mai bine cu admiratorii care sunt comentatori sau cronicari sportivi. Din pacate. Printre ei, nu am nici un admirator. Nu fac altceva decat sa spuna lumii ca sunt terminat, ratat. Beat tot timpul.
-Erai beat tot timpul.
Sasuke se opri cu o treapta mai sus decat cea pe care ajunse Naruto. Se rasuci si-l privi furios. Acesta paru nevinovat si absolut sincer. Ce spusese el era adevarat. In fata unei atat de deshise prietenii, Sasuke sa calma.
-Eram, nu-i asa ? il intreba stanjenit.
-Dar acum nu mai esti. Astazi ai fost bunul Sasumine, de de altadata. Servicii fulgeratoare. Drace ! De fiecare data cand mingea venea spre mine, parca-mi vedeam viata trecand prin fata ochilor. Sasuke surase. Miscari bine gandite, strategiea adaptata dezavantajului meu de a lovi pe stanga
Sasuke se lumina si spuse :
-Nu credeam ca vei observa.
-Pe naiba!
Radeau bine dispusi si urcau ultimele trepte care duceau spre terasa. Sasuke observa ca ea era tot acolo, iar pe masa, in fata ei, avea imprastiate niste harti. Un pahar de apa minerala sse afla in fata mainii drepta. Mazgalea furioasa pe un bloc-notes cu file galbene. Cei doi urmau sa treaca pe langa masa ei, fiindca se duceau la vestiare. Sasuke se gandi ca va atrage atentia asupra lui daca ar trece pe langa scaunul unde statea ea. Erau aproape in rand cu ea cand isi ridica brusc privirea. Miscarea era oarecum reflexa, ca si cand i-ar fi tulburat sirul gandurilor, iar ea se uita involuntar spre ei, ca sa vada sursa intreruperii. Il privi pe Sasuke, direct in ochi, iar impactul ochilor ei il facu sa o analizeze cu atentie uitand de discutia cu Naruto.
Ea isi colora imediat privirea spre harti, dar Sasuke avu timp sa remarce nuanta incredibil de verde a irisilor ei, umbriti de gene lungi, arcuite. Atunci Sasuke se hotari. Puse pariu cu sine. Daca o va gasi acolo cand va reveni de la vestiare, ii va vorbi. Daca nu, foarte bine, nu va pierde nimic. Nu era de fapt interesat in a cunoaste o femeie, oricine ar fi fost ea, dar aceasta il intriga. Daca voia sa fie sincer cu el insusi, trebuia sa recunoasca : motivul principal al curiozitatii lui era faptul ca ea nu era deloc interesata de persoana lui. Da, va lasa totul la voia intamplarii. Daca o va mai gasi aici cand va iesi din vestiar, macar o va saluta. Ce era rau in asta ?
’’Inca un amanunt, isi aminti el. Nu zabovi mult la dus’’
Sakura iei simtea inima batandu-i ca o toba.
Trecusera cinci minute de cand il vazuse de aaproape pentru prima data, in carne si oase. Fusese atat de aproape de ea ! Inima tot nu i se linistise. Isi sterse palmele transpirate cu servetelul pe care-l tinu in pumn strans. Lua o inghititura din paharul cu apa minerala cu aroma de lamaie si auzi cuburile de gheata, rasunand in interior.
Se uitase direct la ea. Ochii li se intalnisera. Pentru foarte scurt timp, totusi, parca o lovise fulgerul la aceasta intalnire cu pe viu cu Sasuke Uchiha, cunoscand legatura care-i aproapia. Doi oameni perfect straini unul fata de celalalt, avand un secret pe care-l vor impartasi tot restul vietii lor.
Privi terenul unde jucase el cu atata maiestrie. Cu cateva luni inainte nu stiuse prea multe despre tenis, in special despre cel profesionist. Acum devenise aproape experta si isi imbogatise cunostintele despre acest subiect. Cu siguranta ca trebuie sa se puna la punct cu cariera lui Sasuke Uchiha.
Un grup de patru doamne aparusera pe teren, foarte caraghioase in tinuta de tenis, cu diamante si bijuterii la maini si la gat. Se uita la ele si zambi compatimitor, amintindu-si de indemnul lui Kiba de a se inscrie si ea in liga de tenis a clubului din Los Angeles.
-Cred ca aveti multi prieteni si rude.
Sakura tresari speriata de vocea baritonala si se intoarse ; spre surprinderea ei, se trezi privind exact slitul unui sort alb. Umflatura de dincolo de slit era produsa fie de o lenjerie foarte stranta, fie de un suspensor. Ambele posibilitati ii trimisera un curent de intensitate ridicata in tot corpul.
Isi deslipi ochii de pe pelvisul lui Sasuke Uchiha si ii indrepta spre abdomenul plat, acoperit cu un bluzon din fas de culoare albastru marin incheiat cu fermoarul doar pana la jumatate, lasand vederii un piept aratos. Zambetul lui desvaluia niste dinti demni de reclamele ortodontistilor. Mazilarul inferior, cu siragul alb de perle, denota o fire oarecum incapatanata. Ochii negri erau la fel de fermecatori cum se zvonea.
-Poftim ? spuse ea pe un ton care dorea sa indeparteze emotia.
-Vad ca sunteti foarte ocupata cu scrisul. Ma gandeam ca sunt carti postale pentru cei de acasa. ’’As fi dorit sa fii cu mine’’, chestii de genul acesta. Glasul lui era limpede, cu tonalitati baritonale, constant, iar modul de adresare era extrem de personal.
Sakura surase, amintidu-si ca trebuia sa pare degajata.
-Nu, nu sunt carti postale. Nu am nimeni acasa care sa-mi duca dorul.
-Atunci nu s-ar supara nimeni daca m-as aseza la masa dumneavoastra.
-Poate ca eu m-as supara.
-Zau ?
Si mai emotionata, dar nedorind sa-i dea de inteles asta, tacu cateva secunde, apoi zise :
-Nu. Cred ca nu.
Dupa ce puse geanta de panza pe scaunul gol de langa ea, se aseza. Intinse mana peste hartiile imprastiate pe toata masa.
-Sasuke Uchiha.
Ea ii stranse mana.
-Sakura Haruno. Il atinsese ! Privi cele doua maini impreunate, pielea lui si pielea ei, minunadu-se de acest prim contact fizic, primul de altfel de cand...
-Sunteti in vacanta ? intreba el politicos.
Ea isi retrase mana si isi relua locul pe scaun, incercand sa desipeze stangacia pe care o simtea in glas.
-Partial. Mai degraba e un amestec de afaceri si odihna.
El ii facu un semn barmanului care astepta in spatele tejghelei.
-Mai beti unul ? intreba el facand semn spre bautura din pahar.
-As doia un suc de ananas de data aceasta, spuse ea zambind.
-Se vede ca sunteti straina de locul acesta. Inca nu v-ati saturat de bauturile lor.
Sakura se gandi cat de atragator era zambetul lui. Se simtea atat de fermecata de persoana lui, incat uita motivul pentru care dorise sa-l cunoasca, sa-i castige increderea, sa-i devina prietena, daca s-ar putea.
-Doamna doreste un suc de ananas, iar pentru mine, patru pahare de apa, va rog, ii spuse brunetul barmanului.
-Imediat, domnule Uchiha. Astazi ati lucrat excelent.
-Multumesc. Grabiti-va cu apa. Sunt deshidratat.
-Da, domnule.
-Chiar ati jucat bine, il complimenta Sakura dupa ce barmanul pleca sa aduca bauturile.
El o studie cateva minute, dupa care spuse:
- Nu mi-am facut impresia ca ati fost prea atenta la partida.
- Doar daca as fi fost oarba si surda nu as fi remarcat-o. Nu prea ma pricep la tenis, dar vad ca acum jucati mai bine decat acum cateva luni.
-Pe atunci stiati cine sunt ?
- Da. Va vazusem la televizor o data sau de doua ori. Cand il vazu cat de descumpanit arata, Sakura zambi. Sunteti o celebritate, domnule Uchiha, ii sopti convingator. Oameni din toata lumea va cunosc.
-Si multi dintre ei nu dau inapoi de la aba la mine cand se holba la mine cand ies in public. Cuvintele lui sunau ca o provocare.
-Va referiti la admiratoarele din coltul acela ? zise ea intorcand capul spre zona aparata de gard, unde grupul zgonotos se adunase in cele din urma, dupa care se raspandisera la fel de repede.
El scoase un sunet disperat.
-Va vine sa credeti ca am acceptat sa ma pregatesc aici fiindca mi s-a promis ca voi fi ferit de ochii lumi si ca numeni nu va afla de mine ? Aceste terenuri sunt cele mai bune din Maui, dar s-a omis faptul ca oaspetii statiunii au acces liber la jocul de tenis. Cand se afla ca am antrenamente... Ofta disperat iar. Ma rog, ati vazut ce se intampla.
-Multi barbati s-ar simti flatati de o adoratie asemanatoare.
El paru ca nu accepta provocarea si schimba subiectul.
-Totusi, ce sunt acestea ? intreba uitandu-se atent la hartiile de pe masa.
-Notite. Sunt scriitoare colaboratoare.
Il vazu cum bate in retragere, cu toate ca nu facuse nici o miscare. Privirea ii deveni rece, fara expresie. Stranse buzele de parca auzise ceva grav. Barmanul adusese paharele cu apa rece, iar el lua unul si se vazu cum degetele i se inclesteaza pe forma circulara, aburita.
-Inteleg, zise crispat.
Sakura se uita in jos, spre servetelul peste care era azecat paharul cu suc.
-Nu cred ca intelegeti. Sant scriitoare, nu reoporter. Nu ma intereseaza interviurile. Dumneavoastra ati initializat aceasta conversatie, nu eu, domnule Uchiha. Vazandu-l ca nu ii raspunde isi ridica privirea si-l privi de sug gene, cu nevinovatie. El deveni cel dinainte, surazator, prietenos, dar precaut.
-Spune-mi Sasuke, te rog.
El stabilise termenii armistitiului, iar ea il accepta.
-Bine, Sasuke. Spune-mi Sakura.
-Ce fel de scriitoare ? Romanciera ?
-Nu inca, raspunse ea razand. Poate intr-o buna zi. Deocambata incerc sa abordez orice subiect ce mi se pare interesant, pana ce ma voi stabili la un gen,. Dintotdeauna mi-am dorit sa vin pe insula, dar nu am reusit. Mi-am pregatit cateva articole, ca sa-mi finantez calatoria. Astfel, pot ramane mai mult si nu trebuie sa imi fac probleme cu contul din banca.
Sasuke gasi atragatoare vocea ei si felul cum isi apleca usor capul cand vorbea.Parul roz ii mangaia gatul si umerii. Vantul dinspre ocean ii plutura suvitele cu nuante rosiatice de la soare si i le lipea de obraji, dupa care le cobora la loc, vazand sa i se vada pielea fina si bronzata deja, acand culaorea piersicii coapte. Sakura Haruno, avea o piele foarte placuta. Ca si parul. Ca si buzele. Toate pareau numai bune de mangaiat.
Sasuke isi drese glasul :
-Articole despre ce ?
Sakuraii explica : scri unul pentru rubrica de calatorii a ziarului Los Angeles Times si altul pentru o revista de moda. Interntiona sa intervieveze si un botanist din partea locului despre care va scrie un articol pentru o publicatie de specialitate. El nu prea asculta.
Era pentru prima data, de cand o cunoscuse pe Ellie, cand o femeie il interesa. Parea surprins, fiindca nu se gandise sa se mai lege de vreo alta femeie. Asta insemna ca si-ar fi refuzar o conversatie sau o intalnire, dar, cunoscand-o pe Sakura, se gandi ca poate, intr-o zi, va reusi sa-si revina dupa moartea lui Ellie si sa simta nevoia unei partenere.
Fizic, era constient de prezenta Sakurei Haruno. Numai un eunuc prost nu ar fi fost. Era o femeie frumoasa si chipul ei emana o liniste interioara pe care el o gasea atragatoare. Incerca sa se concentreze asupra acestui detaliu si asupra vocii sale, ca sa uite de alte aspecte profung vizibile.
Din clipa in care se asezase, incercase sa nu se uite la sanii ei si sa nu mai faca speculatii, intrebandu-se daca forma lor viguroasa se datora unui sutien fata bretele, invizibil pe sub rochia verde de vara, sau generozitatii naturii. ,,Ce naiba ! Uita-te mai bine’’
Dupa cateva minute de deliberari vota pentru cea de-a doua categorie fiind dupa fiecare adiere a vantului observa cum i se intaresc sfarcurile, devenind vizibile prin materialul rochiei. Simti cum dorinta se instausase in acelasi loc unde a ingropat-o odata cu moartea lui Ellie ; nu stia daca ar trebui sa ii fie rusine sau sa se bucure de aceasta senzatie.
Nu mai admirase un trup de femeie de la ultima noapte de dragoste cu Ellie. Nu-l excita imaginea palpabila a carnii ; ca orice barbat, era interesat de anumite parti ale corpului femeii, dar acum... acum era cu totul altceva. La Sakura nu-i placea doar carnea expusa, ci personalitatea ei, inteligenta si evidenta nepasare fata de figura lui publica.
Sper ca va placut^^ si astept comentarii
Vizitato- Vizitator
Re: Secret by Hanaa
HeLLo There
In primul si in primul rand, vreau sa mentionez: Critic fic`ul nu autorul
Mda' si acum sa nu se astepte nimeni la vreun comentariu fantastic...un singur cuvant : PLAGIAT
Sandra Brown - Secret
Stii chiar imi place cum scrie Sandra Brown...Nu stiu daca si tie iti place cum scrie, dar cred ca da avand in vedere ca ii rescrii lucrarile in varianta Naruto -.-'
In fine, nu stiu cine ce parere are, daca acest fic ar trebui sa ramana deschis, avand in vedere ca e o copie. Oricum, daca vei posta si capitolul doia, sper macar sa nu fie tot copiat dupa acea carte. Nu de alta dar chiar nu imi plac chestiile de genul asta.
Daca te`a deranjat comment`ul meu, da`mi PM si injura`ma. Sa nu facem cearta pe forum. Oricum nu sterg fiindca e adevarat, e plagiat.
Zbye :3
Edit ( by A'Svear) : Deci fic`ul a fost plagiat dupa o carte, prin urmare va fi inchis.
In primul si in primul rand, vreau sa mentionez: Critic fic`ul nu autorul
Mda' si acum sa nu se astepte nimeni la vreun comentariu fantastic...un singur cuvant : PLAGIAT
Sandra Brown - Secret
Stii chiar imi place cum scrie Sandra Brown...Nu stiu daca si tie iti place cum scrie, dar cred ca da avand in vedere ca ii rescrii lucrarile in varianta Naruto -.-'
In fine, nu stiu cine ce parere are, daca acest fic ar trebui sa ramana deschis, avand in vedere ca e o copie. Oricum, daca vei posta si capitolul doia, sper macar sa nu fie tot copiat dupa acea carte. Nu de alta dar chiar nu imi plac chestiile de genul asta.
Daca te`a deranjat comment`ul meu, da`mi PM si injura`ma. Sa nu facem cearta pe forum. Oricum nu sterg fiindca e adevarat, e plagiat.
Zbye :3
Edit ( by A'Svear) : Deci fic`ul a fost plagiat dupa o carte, prin urmare va fi inchis.
Soleil.- Moderator
- Mesaje : 331
Pagina 1 din 1
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum