Marele Zid Chinezesc

Prima porţiune a zidului a fost construită probabil în a doua jumătate a secolului V î.e.n. în timpul dezbinării Imperiului chinez (475 - 221 î.H ) cu scop de apărare împotriva nomazilor din nord.


În anul 214 î.H, împăratul Qin Shi Huangdi permite să se construiască prima parte a zidului de la fluviul Galben ca apărare faţă de poporul nomad Xiongnu (numiţi în Europa huni). Spre deosebire de zidul construit mai devreme care se întinde şi în văi, zidul acesta era construit numai pe crestele munţilor. Din lipsă de argilă s-a folosit la construcţia zidului numai piatră aşezată pe straturi. Din acele timpuri zidul a fost mereu reclădit, atingând în timpul dinastiei Ming lungimea maximă. În anul 1493 a început împăratul Hongzhi construcţia zidului dinastiei Ming care servea ca apărare contra mongolilor şi pentru o supraveghere mai bună a drumurilor comerciale, ca porţiunea centrală a drumului mătăsii, pe crestele munţilor începându-se o construcţie deosebit de costisitoare. Mortarul folosit era produs din piatră de calcar arsă amestecat cu amidonul din orez. La construcţia interioară a zidului se folosea un amestec de argilă nisip şi piatră cioplită. Grosimea zidului este foarte diferită, astfel de exemplu în regiunea Peking, zidul are o grosime între 4 şi 8 m, la coama zidului 8, iar la bază 10 m grosime. La intervale de câteva sute de metri s-au construit turnuri de 12 m înălţime cu rolul de observare, transmitere de semnale şi depozit de arme. Se apreciază ca ar fi existat cca. 25.000 de asemenea turnuri integrate în zid şi 15.000 de turnuri pentru semnalizare care făceau legătura cu capitala situată lângă Kashgar. Codul de semnale era simplu, dacă se observa agresorul se făcea foc în turn. Construcţie gigantică a lumii antice, Marele Zid Chinezesc măsoară 10.000 de kilometri lungime, fiind şi astăzi “cel mai lung zid de pe Terra”. Nu se ştie cu exactitate care din formaţiunile statale chineze a hotărât înconjurarea teritoriului său cu valuri de pământ şi piatră. Pentru a-şi proteja statul pe care îl unificase, primul împărat al Chinei, Qin (221-210 î.Hr.) porunceşte să fie legate între ele fortificaţii clădite de predecesorii săi. Astfel va înainta atât spre est cât şi spre vest, pe o lungime totală de circa 5.000 kilometri, realizând cel mai lung zid ce va deveni, ulterior, celebru. În timpul următoarei dinastii, Han (206-220 i.Hr.), zidul a fost din nou prelungit spre est şi spre vest până la o lungime de 10.000 kilometri lungime. Suferind stricăciuni mari de-a lungul unui mileniu, Marele Zid Chinezesc a fost refăcut pe circa 6.400 kilometri în timpul dinastiei Ming (1368-1644), dinastie ce a fixat şi capitala statului la Beijing (forma în care s-a păstrat până astăzi). Şerpuind pe crestele munţilor şi ale dealurilor, dar şi prin văile adânci, zidul, prevăzut din loc în loc cu forturi cu aspect paralelipipedic şi turnuri înalte de apărare, are o înălţime de 8 metri şi o lăţime de 6,5 metri. Pavat cu piatră, era folosit ca şosea strategică dar şi ca drum comerci.

Ce n-as da sal vad . Cred ca l-as traversa pe tot, indiferent de timpul care mi-l va lua.