Neko love

Nu detin nici un personaj din animeul/manga Naruto si nu fac profit de pe urma lor si nici cantecele care le ve-ti auzi aici:D

O clasa de nebuni sau nu?

Tarrrr! Tarrr! Suna cu disperare ceasul, trezindu-ma. Era asa bine sa dorm in cearceafurile albe, ca parul meu, dar a trecut wekee-end-ul si veni nenorocita de scoala. Dau la o parte plapuma alba si de acolo se iveste capul meu, cu urechile de pantera alba, si parul meu incalcit, alb, lung pana la omoplati. Purtam o pereche de pantaloni scurti gri, prin care iesea coada mea de pantera si un maiou stramt pe trup, tot gri, punandu-mi in evidenta formele. Intru in baie si ma spal pe fata si imi pun in ordine hausul din parul meu. Ma spal pe dinti si in oglinda mi se reflecta imagina. Aveam canini putin ascutit, pentru a putea sa musc. Poate va intrebati ce sunt eu, sunt un neko, adica, sunt fiinta ce au abilitati de feline sau canine. Avem coada, urechi, de aceeasi culoare ca si parul si colti si gheare-care sunt unghiile, pe care le folosim in atac, dar in rest sunt unghi- mai tocite la neko canini si mai ascutite la neko feline. Coada ne este prinsa de coloana si urechile de craniu.
Avem urechi omenesti, dar si cele de neko, in concluzie avem doua pereche de urechi. Ca sa nu va mai plictisesc, trec peste asta. Ochii cu irisul meu alb, ca parul, se putea pierdea in albul ochiilor, dar conturul ochiului si pupila erau negre, care arata, ca am iris. Erau foarte rari acesti neko, care sa arate ca mine. Sunt doar cateva famili in toata lumea si aceste famili erau din generatie in generatie asa strani, dar eu si cu sora mea cea mare, ne-am hotarat sa punem punct.
Ma imbrac, cu un maiou rosu-sangeriu, care imi dezgolea buricul, o pereche de pantaloni, kaki, pe talie, ca mi se vada boxeri negri, un pic, largi, de hip-hop-er, cu o multime de buzunare. Imi pun o curea de forma, dar cate o data ma enerva coada, ca nu puteam purta cum vroiam eu, cureaua, larga, sa-mi atarne, ci doar stransa, ca sa nu ma deschilibreze. Coada ne ajuta foarte mult. Imi pieptan parul si il bag tot sub caciula, prin care ies doar urechile mele, dar se vad si celalalte. Mereu imi ascundeam parul, ca sa nu par ciudata, si acest lucru se accentua si multi au presupus ca am purici sau paduchi, dar nu era asa. Imi dau cu creion dermatograf pe la ochii, putin rimel si imi pun la gat niste placute, ca cele de armata, pe care ni le-a trimis fratele meu cel mare, din armata, din America. Acolo era casatorit, cu o americanca, pe nume Aleshia, care arata la fel ca si mine. Uf, frate ce gusturi strani ai. Am inchis ochii si mi se sbarli parul de pe coada, care se ridica in sus, ca la pisici. Imi pun in urechile omenesti niste cercei, in forma de stea, fara sa balangane sau altceva.
- Ayane treci la masa, am auzit cum ma apeleaza cineva.
Ayane, acesta era numele meu, Ayane Iuliane Ryoushi. Eram jumatate-nipona si jumatate-italianca. Daca la oameni se striga, ca sa auzi, noi fiindca aveam mult mai dezvoltat auzul, trebuia totusi sa spuna normal, ca sa auzim, in liniste. M-am mai uitat o data in oglinda si am vazut, ca trebuia sa-mi scot urechile, prin gaurile speciale ale caciuli mele. Urechile noastre, nu erau amplasate in lateral cum au oameni ci pe cap, cum au pisicile. Le scot si imi iau rucsacul si mp4 si ies din camera mea. Holul lung, era de culoarea mieri si avea vreo 6 usi. Am uitat sa spun, ca familia mea era foarte bogata. Tata conducea o firma de arhitectura, scultura si pictura, care era foarte cautata, ca lucra ieftin si la termen si mama era o creiatoare renumita de moda si cate o data, ma folosea pe mine si pe sora mea, ca, cobai, dar nu ma puteam plangea, ca eu cu ea, primeam primele lucrari, pentru tineri. Pe pereti erau picturi facute de mine, pe o parte si de cealalta poze, cu mine si familia mea, facute de sora mea, cea mare, care visa sa devina un fotograf de succes. Eu vroiam sa devin un sofer de curse de motoare sau o atricta sau o luptatoare de taijutsu si ninjutsu, dar ma concentram pe primele doua vise, ca pe al treilea era deja realizat. Faceam de 10 ani, acele doua sporturi, dar raman numai vise. Mama si cu tata vor sa ne vada, ca judecatoare sau avocate, si visurile noastre nu valorau nimic in fata lor, dar eu ma voi lupta pentru al meu. Cobor scarile, cu cea mai mare liniste, ca eram ca o stafie. Sufrageria era mare, cu pereti de culoare bej combinat cu auriu, dand un aer de familie. Aveam o canapea de piele maro, mare, cu trei lini, vine in trei, si in fata ei era o masuta din sticla si in fata un televizor cu plasma in perete si de o parte si alta a televizorului geamuri mari, care dadeau in gradina mare, a casi. Pe un perete aveam biblioteca, plina de carti si o vitrina plina cu medali de ale mele, bibelouri sau sculturi. Intru in bucataria moderna. Era alba, pe jos erau placi de gresie, de culoarea nisipului ud. Pe perete erau faiante, albe si ce mai ma complic atat, era o bucatarie moderna si dotata.
In bucatarie era mama, o femeie de 40 de ani, cu parul, urechile coada si ochii, ca ai mei, dar parul ii ajungea pana la fund. Purta un halat alb si pufos si in picioare niste slapi pufosi roz. Doamne ce proasta combinatie. Ma asez la masa si acolo vad pe tatal meu, care purta un costum negru, Armani, cu camasa alba si cravata rosie. Of doamne, arata ca naiba. Am inchis ochi si am scuturat capul. Mama imi puse in fata un castron cu cereale si lapte si o lingura si o striga pe sora mea. Am luat o lingura de cereale cu lapte si am inceput sa mestec incet, ca un melc. Amanam cat puteam momentul de a merge la scoala. Poate va intrebati de ce? Pai, eram impreuna, in ghilimele desigur, cu un baiat de 16 ani, cu doi ani mai mare decat mine, deci eu am 14 ani, dar sa revenim la acel baiat. Pe el il chema Pein Nagato si se dadea drept iubitul meu, dar eu nu-l suportam, ca el vroia sa profite de mine si facea crize, daca nu ne intalneam sau nu-i raspundeam la telefon si imi inspercta mereu e-mail-urile, dar eu mi-am facut un alt id, cu o parola mai greu de spart, dar faza si mai proasta, parinti mei, erau mereu de acord cu el si imi spuneau intruna ca este perechea mea. Sambata si duminica, am fost cu Sakura, o colega de-a mea, la un studio, pentru intregistrari. Cant intr-o formatie. Sunt eu si Sakura si formatia se cheama DevilAngel. Eu si colega mea, avem voci foarte asemanatoare, cand cantam. Cate o data ne mai prostim si noi, dar asta-i altceva. In bucatarie veni sora mea, o tanara de 16. Avea parul blond, lung pana la jumatatea spatelui. De fapt parul, urechile-neko si coada, erau vopsite, cu vopsea de par. Ea a inceput sa se vopseasca blonda, din clasa a saptea, dar ochii o tradau ca facea parte din familia mea. Purta o pereche de colanti negri, peste o pereche de pantaloni scurti, un maiou rosu-aprins si o camasa, cu manici sufulcate, galben foarte deschis. La gat avea un lantisor din argint si in urechi, niste cercei din argint, atarnand. In picioare avea niste baschei, albi si pe umar o geanta, maronie.
- 'Neata Akana, spun eu, cu jumatate de gura.
- Salut, si Ayane, spune-i prietenului tau, Pein, sa nu te mai sune ca disperatul si mai iati mobilul la tine, imi spuse sora mea, stricandu-mi toata buna, dispozitie.
- Ayane, de cate ori ti-am spus sa nu-l mai respingi pe saracul baiat. El te iubeste si tu, uite cum il tratezi. Esti pedepsita, de azi inainte, vei petrece tot timpul in compania lui, imi spuse mama, punand capac la tot.
Am scos un marait amenintator si am lovit castronul de cereale, aruncadu-l pe jos, distrugandu-l, si pe gresie se imprastie, cereale cu lapte. Tata si sora mea ma priveau uimiti si intimidati, ca stiau, ca puteam sa-i ranesc foarte usor. M-am ridicat in picioare si m-am privit mama, cu o expresite de furie si nebunie pe chip.
- Ascuta aici, mami, am spus cuvintete, printre dinti si am continuat, Pein se foloseste de mine, de noi. Eu stiu de ce nu-l suport. De ochii lumi este cu mine, dar asa, ma inseala cu toate fufele din scoala si asta intampla in fata mea. Eu n-am nevoie de un prieten, asa ca el si inca ceva, de ce am lasat sambata si duminica acasa? Am fost la sudio cu Sakura sa inregistram niste piese, ca vrem sa ne lansam in muzica, am mai spus si am plecat din bucatarie.
Am dat cu usa de la intrare si am iesti in curte, unde era cainele nostru, un husky, alb, ca neaua, pe nume Anakin. Imi placea foarte mult Star Wars, eram o fana infocata, ca nu stiu cate carti aveam cu acest film. Acesta veni spre mine, alugandu-mi o parte din nervi, de dimineata, provocati de sora mea, o mica parte si in mare parte de mama mea. Il mangai pe cap, dar usa de la casa, trantita, ma trezi din visare. M-am intors si am vazut-o pe sora mea, nervoasa si rosie de furie. Mereu se inrosea de nervi. Se parea, ca si pe ea au scos-o din minti. Am ras in sinea mea. Ce, numai eu sa fiu cu nervi de dimineata. Il mai mangai o data pe Anakin pe cap si ies din curte, impreuna cu Akana, care pasea apasat. Am oftat o data si am privit cerul. Era de culoarea cenusie, aratand ca cerul unei toamne tarzi. Vantul batea usor, dar era rece, aratand ca trebuie sa vina iarna pentru orasul, meu Konohai, renumit pentru baile balneare si parcurile naturale, dar era un oras banal, plictisitor, cu putine discoteci, cu unul sau doua muzee, un patinuar si doua stranduri. Drumul prin oras pana la scoala la care invatam, dura cam 15 minute, dar eu si sora mea il faceam mai lung, ca mergeam cu viteza melcului.
- Am acum inteleg ce simti, cand mama se ia de tine, imi spuse, cu jumatate de gura, incercand sa se calmeze.
- Iar ti-au spus, ca Itachi nu-i potrivit pentru tine, am spus, ghicind, ce i-a spus maicamea.
- Da. Eu tin mult la el si el la mine, dar nuuuu. Pentru ei, nu-i bun. Ei vor sa ma combine cu Sasori.
- Cu cine? Am tipat, atragand atentia colegilor mei, care erau in curtea scolii, scuze, am mormait si colegi mei, am dezaprobat din cap si s-au intors spre convorbirile lor. Cu cine vor sa te combine? Cu varul lui Pein? Ei sunt nebuni sau ce? O intreb in soapta, in timp ce se apropia de noi, un baiat de 16 ani.
Parul negru, lung pana la omoplati, era prins in coada. Urechile-neko si coada de pisica, erau negre. Purta un tricou negru si pe sub o bluza albastra. Avea o pereche de jeansi, albastri, largi si o pereche de adidasi negri, de la Puma. In spate avea un rucsac negru cu alb de la Nike. Brunetul era Itachi Uchiha, iubitul surori mele. Parinti lui erau foarte bogati. Tatal lui lucra, ca neurochirurg, in America si mama lui era judecator la Praga, iar el si fratele sau mai mic, au ramas in grija fratelui lor cel mare, un pier de vara. Brunetul o saruta scurt pe blonda pe buze si pe mine ma saluta. Ii raspund la salut si ma indrept spre clasa mea, pentru a cauta pe Sakura. Intru in clasa, care era cunoscuta, ca cea mai nebuna clasa din scoala, clasa de nebuni, cum ne spunea profesori. In ultima banca era o fata de aceeasi varsta ca mine. Avea parul, lung pana la umeri roz, la fel si urechile-neko si coada de pisica. Ochii verzi, ca doua smaralde citeau niste randuri dintr-un caiet. In acel caiet, erau cantecele noastre. Purta o rochie, cu maneca lunga, visinie si pe sub o pereche de colanti negri. La mijloc avea o curea din piele neagra, cu catarama aurie. In picioare avea niste cizme negre, din piele pe picior.
- 'Neata Sakura, o salut, asezandu-ma langa ea la fereastra, ca eram stangace.
- Salut Ayane, acesta este nou nostru cantec, se numeste Show me love, vezi ca la inceput apare in rusa, imi spuse Sakura, care era jumatate-nipona si jumatate-rusoaica.
Inainte ca sa apuc sa spun ceva, caietul imi este smuls din maini de Karin, o vulpita cam a dracu, am sa-i vin eu de hac. Parul ei rosu-aprins, la fel si urechile-neko si coada. Ochii visini, ne priveau cu superioritate, prin sticla de la ochelari. Purta o rochie scurta, plina cu flori cu culori tipatoare si o pereche de sandale cu toc, rosi-aprinse, exact ca o curva. Scuzati limbajul, dar acesta este adevarul, ca ea se culca cu toti baieti, si chiar si cu Pein. Langa ea erau, pietenele ei, fufele, Tayuya, Kim si Ino.
- Mai, mai, ce avem noi aici, banca de ratate. Ce-i asta jurnalul vostru, ce ar fi sa-l citim intregi clase, spuse vulpea, zambind malefic, punand capac mie.
- Karin, ce ar fi sa-mi dai caietul si scapi intreaga, ca de dimineata am inceput cu nervi, am spuse printre dinti, ridicandu-ma in picioare si mergand pana in fata ei, oprindu-ma. Da-mi caietul, spuse, intizand mana dupa el.
- Sigur, imi spuse indreptand caietul spre mana mea, ca nu, continua si imi dadu peste cap cu el.
Mi-am mijit ochii, mi-am gatat mana in parul ei si am inceput sa o trag de el. Caietul ii l-am aruncat Sakurei, care il baga in rucsacul ei. Karin tipa si coica, parca ar fi un porc, dus la taiere de Craciun. In clasa intra dirigintele nostru, Kakashi, un barbat de vreo 35-37 de ani. Avea parul, urechile-neko si coada de caine arginti si un ochii negru si celalalt rosu, in urma unui accident grav. Purta o camasa alba, o pereche de pantaloni negri si peste camasa niste bretele rosi. In picioare avea pantofi negri. sub brat avea cartea de romana si catalogul clasei a VIII-a A, o clasa de nebuni. Acesta urmari coicaturile lui Karin si privirea se opri asupra noastra.
- Ryoushi, da-i drumul lui Fleshet, ca, face mai rau, ca un porc dus la taiat, spuse dirigul si clasa izbucni in ras.
Trebuia sa-mi multumesc lu' dirig pentru idee. I-am pus piedica si am inceput s-o tarasc, din fundul clasei, pana in fata, curatand parchetul cu hainele ei, total nepotrivite pentru scoala. Roscata guita si coica si se zbatea, dar nici vorba nu scapa. Ajunsa in fata clasei, ma opresc si il privesc pe Kakashi-sensei.
- Daca Fleshet este un porc, atunci porci nu au ce cauta in clasa si trebuie dusi la abator, am dreptate, Kakashi-sensei, spuse, pe un ton nevinovat si de copil mic, facand clasa, sa izbucneasca ca nebuni in ras.
Deschid usa, o trarasc pe fufa afara si intru in clasa, dandu-i cu usa in mecla aceea ce cerea numai punm, spargandu-i nasu. Mirosul de sanger, sarat ca rugina, imi ajunse la nas, dar nu eram tipul de fata sa atace atunci, cum faceau, neko-canini, dar ma simteam bine, ca i-am spart nasul, maine, poate ii sparg mecla, si mai bine. Trec pe langa tabla si Kakashi a scris, ca suntem o clasa de nebuni. Asta stiam sau nu?

Cantec: https://www.youtube.com/watch?v=_3nQgrNvbZU&feature=related - Show me love
Cantecele sunt luate de pe youtube si nu-mi apartin:D

vreau comenturi:D la melodi

Uraaa sunt prima....... :D.Sa incepem cu ce imi place.
Descrierea, minunata ca intotdeauna cand vine vorba de tine. Descrii frumos si detaliat. Bv.
Actiunea calareste un melc turbat, deci va mai lua cv timp pana sa ajunga cu nextu... :D
Dialogul nu e sec.....si e bine plasat.
Greselile de tastare domina acest fic......ai mai multe greseli decat ai descriere, naratiune si dialog........ Ai f f f f f f f f f f f f f f f f f f f f f f f f f f f f f f f f f f f f f f multe. Sysu ce faci cu ele. Sa sti ca asta nu mia placut deloc . Daca vrei o sa incerc sa tio corectez eu cat de cat dar nu azi..... mai vb pe mess :D.

Am venit si cu nextul si imi place ca este citit. Imi place mult Neko=felina:D
Sa numai lungim atat, iata nextul

In duet

După ce am terminat cu ora de romana, mă îndreptam liniştita spre sala de sport, când doua braţe puternice. Ştiam cine era. Îmi scot ghearele si ii împung braţele. Când m-am întors am văzut un băiat cu parul roşcat-deschis, făcut ţepi. La fel avea urechile si coada de pantera. Ochii gri-metalizaţi, mă priveau cu semne de întrebare. Am scarsnit din dinţi.
- Pein, ne despărţim, daca mai mă cauţi la telefon, eu te voi juca in picioare, lasă-mă in pace si poţi sa-ti vezi acum liniştit de fufele tale, am spus si i-am întors spatele si am plecat, spre sala de sport.
Ies din şcoala, când cineva mă prinde de mana. Doamne, asta nu renunţa niciodată? Ma întorc furioasa, dar vad ca era Sakura, cu un zâmbet, cat fata ei, de mare.
- Scuze, dar m-am despărţit de Pein. Cei Sakura? O întreb, fara chef.
- Am găsit pe cineva, care sa cânte cu tine piesa Nuestro Amor. Haide in amfiteatru, îmi spuse rozalia si începu sa mă tragă după ea.
Blestem, ziua când am scris acel cântec si am spus ca acesta este un duet. Era un cântec de dragoste, in spaniola, ca am invatat de la bunica, care trăia in Spania vreo 5 ani. Amfiteatrul era uriaş, cu scena, unde era un băiat de 14. Băiatul avea parul brunet, la fel si coada si urechile de pisica si cu puţin puf alb, la urechi, dar parul îl avea scurt, făcut ţepi in spate si doua suvite pe langa chip, dându-i o aura de mister. Ochii negri, ca tăciunele, accentuau acea aura, cercetau un copac din carton. Parca îl cunoşteam de undeva. Purta un maiou negru, cu un semn pe piept si o pereche de jeansi negri si o pereche de adidasi Nike, negri. Prin urechi, avea cercei si nişte bratari pe mana. Atunci mi-a picat fisa. Am citit intr-o revista despre o trupa formata doar din băieţi, intre 14-16 ani, care se numea New Time. Erau sase componenţi, daca îmi amintesc: pe cel de la tobe avea numele de scena Puppet Master, clape-Blue bird, chitara1-Weasel, chitara2-Fang, voce2-Black cat, care era in fata mea si vocea1-Foxy boy. Nu au scris numele lor sau unde locuiesc sau la ce şcoala invata, poate sa, nu-i urmărească fanele, si se pare ca unul din trupa era aici cu mine in şcoala, poate erau si ceilalţi. Hai numai iţi fa iluzii degeaba, poate nu cu el vei cânta balada, mi-am spus, singura. Rozalia bătu o data cu piciorul atrăgând atenţia băiatului, care cerceta un pom din carton de la vreo piesa de teatru. Acesta ne zâmbi si sari jos de pe scena, aterizând in picioare, ca pisicile mereu aterizează in picioare. Brunetul veni spre noi si când ajunse langa noi, o imbratisa pe Sakura si o săruta scurt pe buze.
- Ayane el este Sasuke, iubitul meu, si face parte din trupa de băieţi New Time, voce2 Black cat, ea este colega mea de banca, cea mai buna prietena si colega mea de trupa, Ayane alias Devil, din DevilAngel, ne făcu rozalia cunoştinţa si ne-am dat mâinile.
- Sakura pot sa vorbesc puţin cu tine, intre patru ochi, am spus eu, apucând-o de braţ si am tras-o un pic mai departe de brunet. Tu glumeşti, nu? Am întrebat-o, in şoapta si in voce se trecură o uşoara frica si emoţie.
- Nu, i-am arata cântecul lui Sasuke si i-am explicat cum vine, dar nu cu el, vei cânta, ca el nu ştie spaniola, vei cânta cu un amic de a lui, care ştie spaniola si cânta foarte bine. El a venit aici, pentru a va asculta si ne-a rugat sa ii cântam si noi ceva, ca poate ne v-a pune sa cântam in deschiderea noi discoteci. Tatăl amicului sau, este managerul trupei, cum e la noi, tatăl meu. Hai te rog, fa pentru noi, pentru tine, Ayane, daca vrei sa-ti împlineşti visele, îmi spuse rozalia, privindu-mă cu nişte ochii de catelus.
Am oftat si am aprobat din cap si Sakura mă imbratisa si apoi ii comunica iubitului ei, ca sunt de acord, sa cant in duet, cu amicul sau. Acesta scoase mobilul si suna pe cineva si melodia We will rock you, al trupei The Baunt, se auzi in rândurile din spate si de acolo isi făcu apariţia un băiat de 15 ani. Parul, galben, ca aurul, scurt, ciufulit, ii stătea bine. Avea urechile-neko de vulpe, la fel si coada. Ochii albaştri, mă priveau cu curiozitate. Avea trei cicatrici, pe un obraz si trei pe celalalt, si cu ele arata cam copilăros. Purta un tricou portocaliu, cu mânici negre si un desen tribal pe piept. Purta nişte pantaloni negri, din blugi, cu o mulţime de buzunare. Purta in picioare nişte adidasi negri, luaţi poate din piaţa. Când se apropie, am văzut ca are presing in sprânceana si cativa cercei intr-o ureche. Blondul îmi zâmbi si eu am rămas traznita, la figurat. In fata mea era seful trupei New Time, Foxy boy, dorit de toate fetele din oraş si era in fata mea.
- Salut eu sunt Naruto si tu trebuie sa fi fata cu care voi cânta in duet, mă întreba, întinzând mana in fata.
- Ayane, incantata si da eu sunt, spun, cu un zâmbet fals pe fata si dau mana cu el si o înjur in gând pe Sakura.
- Bun ca suntem aici, hai pe scena si sa cântam, sper ca nu ai emoţie, îmi spuse si îmi puse mana delicat pe spate si mă ghida spre scena.
Scena nu era foarte înalta, dar nici foarte joasa, era intre. Ma urc si îmi dau jos hanoracul, ramanand in maiou, noroc ca sutienul îmi ţinea cat de cat, pieptul destul de dezvoltat de la mama natura. Arunc hanoracul, Sakurei, care îl prinde si încep sa masor la pas, scena. Era lunga cam 3-4m si larga cam 7-8m. Naruto vine si îmi da un microfon, dar îmi spune, ca nu este conectat la nimic, dar ar fi cazul sa mă obişnuiesc cu el, ca poate am şansa sa cant in deschidere, la noua discoteca. Rozalia se duse pana in debara si aduse un casetofon cu CD si puse un CD in el si dădu drumul la muzica si începu încet si dulce melodia.
Naruto:Que me duele l’amor
Y sin tu sabor
Lo sentimento aqui
Se pierde para ti
Milagro, mi amor, escucha por favor
No puede sentir l’amor mi corazon
Ayane:Ma doare si plâng
Suspin si m-ascund
Departe eşti iar de mine
Mi-e dor de tine
Mi amor, un ultim sarut
As vrea sa-mi alung durerea din trecut
Naruto:
Tu es amor de mi amigo
Feliz solo contigo, nena por favor
Cuando siento tu cuerpo
Un delicto caliento, nena por favor (por favor, mi amor)
Ayane:Tu…no te escondes de mi amor
Cerca de mi…cerca de mi sabor
Escuchame (escuchame) por otra vez
Abrazame (abrazame) por ultima vez
Mi corazon, mi carino
Ayane&Naruto:Siente el ritmo que une nuestro amor (nuestro amor)
Avea o voce atât de calma, catifelata si lina, incat mă mângâia uşor pe auz, aducându-mă in starea de a pluti. Era atât de uşor sa mă exprim in prezenta lui, incat nu am crezut ca exista si alta persoana, cu care pot comunica liber, cum comunicam cu Sakura sau Akana.
Ayane&Naruto:As vrea sa-mi alung durerea din trecut.
Am încheiat acordul, uitându-ne in ochii celuilalt. Eu îl priveam, minunându-mă de personalitatea lui, dar el de ce se uita atât de intens in ochii mei. După ce s-a terminat melodia, mi-a zâmbit, s-a apropiat de urechea mea si mi-a şoptit, ca am o voce minunata si iar plăcea sa ne întâlnim si îmi baga un bilet după breteaua maioului. A pus microfonul la locul lui si a coborât de pe scena, parasind amfiteatrul, împreuna cu Sasuke. Mi-am scos, hârtia si am văzut numărul lui de telefon si sa-l sun. Am rămas perplexa, citind numărul lui, cu ochii holbându-mă la el. Sakura veni langa mine si a citit si ea biletul si mi-a sărit in spate daramandu-ma pe scena si am început sa radem amândouă, ca nebunele.

Melodia:
https://www.youtube.com/watch?v=rBhxxCsQlRU

Aham..deci prima la next :P sysu ideea e super thare..nu am vazut prea mult un fic cu naruto neko...deci e originala...recunosc k in unele parti ai mai gresit la tastare De!akuma toti gresim si la o lucrare :P...si in final este o mica fraza in spaniola..am priceput ce inseamna pe bucati{eh dak nu stiu} inrest ai de toate e supeeeeeeeeeellll..I wait 4 the next... Ja ne

Am un sungur cuvant pentru ficul tau : genial! Mi-a placut la nebunie si vreau sa mentionez ca este foarte original. Nu am mai intalnit o poveste care sa se desfasoare in acest mod, intr-adevar ai un fic foarte atractiv. Titlul este bine ales chiar mi-a atrs privirea si m-a indemnat sa citesc. Imi place felul in care povestesti actiunea , se vede ca este punctul tau foarte si stii foarte bine sa ti-l scoti in evidenta. descrierea nu lipseste si este chiar buna. Actiuna este cu adevarat captivanta , te lasa intotdeauna sa vrei mai mult si mai mult. Dialogul nu este sec , replicile sunt ample clare, bine foarmulate. Ar fi frumos daca ai mai adauga cateva figur de stil pentru a condimenta putin actiunea. melodiile sunt alese foarte bine insa si eu am cam avut probleme la frazele in spaniola :D. greselile de tastare sunt normale , nu comentez ca eu sunt mai rau ca tn ...deci in concluzie imi place. iti urez multa bafta la scris si te pup dulce !