A avea o inima, adevarata...

Deci, stiu ca capitolul e cam sec insa nu am avut desula imaginate in ultimele ore. Sper sa va placa.


Parul negru, scurt, ochii de un caprui spre rosu, machiajul negru si buzele colorate strident era perfecta descriere a fetei pentru Jess. Jess era o fata de 16 cu o atitudine uneori nepasatoare, uneori nerusintata si chiar enervanta.
Statea si se uita pe fereastra fara a observa ceva schimbat. Stiea ca viata ei nu are nici un sens dar o traia la maxim pe cat putea. Desi nu era iubita, isi cauta cu adevarat dragostea. Mana ii aluneca usor de pe pervaz si ajunse in dreptul fustei scurte in carouri pe care o purta. Uitandu-se atent pe fereastra, o lacrima cristalina ii aluneca pe obraz. A mai stat un minut pe ganduri si a plecat inapoi in camera.
Spre seara, copii se jucau linistiti in parcul de langa casa lui Jess. Iesise din nou pe balcon varnd sa se uite cum se distreaza altii, pentru ca ea nu putea sa se distreze.
Zambii usor apoi inchise ochii si iesi din balcon.
Se puse pe scaunul de langa birou usor nelinstita. Isi lua telefonul mobil si isi suna cea mai buna prietena. Forma numarul cu putina ezitare dar intr-un final apasa pe butonul verde. Telefonul suna, in jur de cateva secunde si porni. Vocea calda si pretenoasa a lui Demitra se auzea incet prin telefon.
- Alo? Jess, tu esti? Ce mai faci? Spuse vocea din telefon.
- Vroiam sa stiu daca vrei sa iesim maine in oras.
- De ce nu? Chiar nu am nimic de facut, tu? Ma intrebase ea sec.
- Demitra, tu faci sa para dramatic orice lucru, hai ca eu inchid. Ne vedem maine. Spun eu razand.
- Bine atinci, ai grija de tine Jess!
Apoi Jess inchise telefonul brusc.
Se ridica de pe scaun, ofta odata si se intinse pa pat dand drumul la micul televizor care isi facea loc pe dulapul din camera ei. Deschise televizorul pe canalul 4 fara sa bage in seama emisiunea difuzata. Fiind extrem de plictisita, merse pana in bucatarie si isi luase un pahar de ceai cu gheata. Puse in jur de 5 cuburi de gheata si il lasa putin. Inainte sa urce inapoi in dormitor, soneria de la usa suna. Mirata pentru ca ea nu mai avuse prea des oaspeti, vroia sa mearga sa deschida usa.
Deschise usa cu punia curiozitate. Dincolo de usa se afla un tana de vreo 17 ani cu parul rosu si ochii albastri. Purta un tricou in dungi alb-negru, o pereche de blugi de calitate superioara si niste ochelari de soare pe ochi. In spatele lui era o fata cu parul negru, foarte lung prins in doua cozi cu niste elastice foarte colorate, ochii ii avea de un verde foarte aprins si stralucitor si figura ei parea foarte naturala, nu parea trista dar nici fericita. Baiatul zambea larg si era fericit, cu un aer natural ii spuse fete:
- Scuze, tu esti Jess? Eu sunt Matt si ea e Kimberly. Noi ne-am mutat aici de curand si am vrea sa ne cunoastem vecini mai bine.
- Aaa, pai bine. Ma bucur sa va cunosc. Spun eu fericita.
Deodata, un sentiment de frica o cuprinse pe Jess. Ii era frica ce s-ar putea intampla ceva ciudat, asa ca facu un pas inapoi.
- Ei sunt aici, Matt. Spuse Kimberly foarte naturala.
In schimb, Matt era foarte nelinistit. Isi duse mana la gura si ini musca degetul in semn de panica. Ezita un moment si apoi spuse:
- Trebuie sa plecam imediat. Daca nu, s-ar putea sa-!
Apoi Kimberly il intrerupse cu seriozitate.
- Eu am sa stau aici, trebue sa le fac fata, nu? Pentru asta am fost facuta.
Matt ezita pentru un moment apoi o lua pe Jess de mana si incepu sa fuga cu ea prin oras.
- Hei, ce naiba se petrece aici? Mie nu mi-ati spus nimic ! Si dami durumu' la mana.
- E mai greu sa iti explic, dar fugi in continoare. Nu trebuie sa ne prinda!
Fara ca Jess sa mai spuna ceva il urmase pe Matt putin derutata dar vazand ca Matt era atat de nelinistit ii asculta ordinul.
Ajunsera in parcul central care era foarte mare, si intortochiat ca un labirind. Matt se opri linistit pe o banca si scoase un pachet de tigari. Jess era foaete nedumerita.
"Deci, sa inteleg, acum inainte isi rodea unghile si acum, fumeaza? Omul asta e ciudat" Se gandi ea derutata.

Yupii fic nou,si sunt prima ^^
Imi place numele fetei este dragut.
Nu mi se pare ca este sec capitolul dar este putin grabita actiunea si intortocheata XDImi place ideea si abia apuc sa pui nextul!

Jess statea mirata si se uita la Matt cum putea fi asa calm, dar inauntrul lui Matt era foarte nelinistit.
- Okay, imi spui si mie ce se petrece? M-ai luat asa dintr-o data si ai inceput sa fugi cu mine prin parc ca un nebun. Ce vrei sa imi faci?
- Ei… ei sunt dupa tine. Eu vreau doar sa te salvez. Spuse el, varsand o lacrima fierbinte.
- Cine sunt ei si de ce vrei tu sa ma salvezi?
- Pentru ca, eu te-am iubit Lisa, si vreau sa te mai iubesc, mult timp.
- Numele meu nu e Lisa, si ce vrei sa spui cu te-am iubit? Eu nici nu te cunosc.
Jess incerca sa se indeparteze de Matt dar acesta o prinse de maneca si se puse in ghenunchi. Incepu sa planga, era foarte trist.
- Eu, te rog, asculta-ma. Te rog, vreau sa auzi ce am de spus. Stiu ca a fost brusc dar voi incerca sa fiu cat pot de explicit.
Jess se uita speriata la Matt. Vazandu-l ca plange, se puse in genunchi langa el si isi puse mana in parul lui si il manghie.
In timpul acesta Kimberly era pe drum spre locul unde se aflau Matt si Jess.
- Oh, esti bine Kim? Spuse Matt catre Kimberly.
Kimberly se oprii in spatele lui Jess si o ridica de langa Matt. Scoase un cutit din geanta pe care o purta si ii puse la gatul lui Jess.
- Du-te 15 pasi inapoi daca vri ca fata sa mai traiasca. Spuse ea catre Matt.
- Cumde ti-ai dat seama ca nu sunt adevaratul Profesor Matthew?
- A fost simplu, in primul rand, Matthew nu m-ar fi lasat sa raman acolo si ar fi insistat sa fug. Asta pentru ca unitatea mea de lupta nu este inca gata. Al doilea motiv a fost ca atunci cand am venit aici, tu m-ai intrebat daca sunt bine, ce m-ar intreba Matthew ar fi fost "sunt in regula circuitele de baza?". Si in sfarsit, Profesor Matthew nu m-i ar fi spus nici o data Kim. Te-ai dat de gol foarte usor, Len. Acum fa bine si spune-mi unde este adevaratul Profesor sau stii ce se intampla cu pretiosa vostra "Heart".
Acel Len ezita pentru un moment apoi ii urma oridinele lui Kimberly.
- Profesori Matthew este in vechia fabrica de elecronice de la periferia orasului. Acum da-mi fata.
Kimberly lua cutitul de la gatul lui Jess si il arunca spre inamic. Cutitul ajunse direct in inima, dupa aceea Len se transforma in cenusa.
Kimberly ii dadu drumul lui Jess si se aseja pe jos pentru a se gandi la un plan. In timp ce Kimberly se gandea la un plan Jess incerca sa plece neobservata, insa nu reusi.
- Unde crezi ca pleci?
- Acasa… Raspunse Jess oftand.
- Problema asta te priveste si pe tine, ei sunt dupa tine.
- Cine sunt ei?!
- Numai Matthew iti poate explica asta, insa el a fost rapit de Len.
- Pai si acel "Len" nu ti-a spus unde e Matt? De c enu mergi sa il ei?
- Usor de spus, acolo pot fi mai multii. Am nevoie de un plan. Spuse Kimberly iritata.
-Am eu unul. Spuse Jess cu un zambet vicleam pe fata.
Mai tarziu, fetele erau in fata locului unde era tinut Matt prizonier. Kimberly o intreba pe Jess daca este sigura ca vrea sa faca asta si Jess aproba dand din cap.
Jess incerca sa distraga atentia "rapitorilor" si Kimberly intra prin acoperis.
"Deci, nu am fost detectata, Len astia sunt cam prosti" Sa gandii Kimberly.
Peste putin timp il zari pe Matt, in fata caruia erau doi paznici.
"E timpul sa fac si eu ceva" Se gandi Kimberly in timp ce zambea viclean.

Din nou prima <333
Imi place foarte tare ficul.Insa ai fost putin cam prea explicita cand ai zis"da-te 15 pasi inapoi"
Era destul daca spuneai cativa pasi ^^...
Imi place ideea aleasa de tine,si Len ala stie sa joace nu gluma XD

Astept nextul cu nerabdare ^^

Dupa ceva timp, iata si noul capitol.

Capitolul 3

Kimberly statea agatata pe tavan ca un paianjen. Dintr-o data sarii si ii doborii pe cei doi dintr-o lovitura. Apoi il dezlega pe Matt avand grija sa nu il raneasca.
- Esti bine Porfesor Matthew?
- Da, sunt bine dar, unde e Jess?
- Afara, planul ei mareti este sa… creieze o diversiune.
- Glumesti, ai lasat-o pe Jess afara, singura?
- Oh, credeam ca sunt luptatoare nu dadaca. Spuse Kimberly furioasa apoi pleca afara.
Odata ajunsa acolo o vazu pe Jess foarte sifonata respirand greu. Parea ca trecuse printr-o lupta grea dar asta ar fi fost putin probabil. Se uita cu ura la Kimberly incercand sa se abtina.
Matt e bine? Banuiesc ca planul meu nu a fost prea bun, nu?
- Pentru mine a fost, eu cel putin nu am patin nimic. Hai, sa margem acasa la mine sa vedem ce facem cu ranile astea. Spuse Kimberly zambind.
Acasa la Matt, Jess era intinsa pe pat cu o multime de pansamente. Kimberly statea linga ea cu o fata putin dejamagita. Brusc, intoarse capul si se uita pe fereastra. O mica pasare se aseza pe pervazul geamului. Ofta odata si se gandii putin, apoi zambii incet.
In camera intra Matthew zambind larg, cand Kimberly il vazu, se ridica de pe pat si placa in alta camera.
- Acum, imi datorati niste explicati. Ce se intampla aici?
Matthew se aseza langa Jess si ofta odata aratand ca nu prea are chef sa dea explicatii dar, nu avea ce face.
- Voi explica de la a-z, totul. In primul rand cei care au venit dupa tine nu sunt oameni, sunt de fapt "extraterestri". Iar eu, sunt un profesor de robotica avansata.
- Dar de ce ma urmaresc?
- Din cauza inimii tale, inima ta nu este a ta … adica… nu iti pot spune mai multe despre asta, va trebuii sa aflii singura la momentul potrivit.
- Pai si Kimberly este, robot? Intreba Jess nudumerita.
- Pai, nu, nu e robot. Este android. Este o finta vie cu inteligenta proprie. Are doar cateva inbunatatiri, cateva mecanisme. Vazi tu, am salvato pe Kimberly dintr-un incendiu acu multi ani, nu mai avea mult de trait asa ca am decis sa ii dau o noua sansa, am transformato intr-un android.
Un moment de tacere se aseza in incapere. Linistea profunda aproape ca ii innebunea pe toti. Linistea a fost intrerupta de momentul in care pasarea si-a luat zborul. In acel moment Matthew i-a zambit lui Jess si apoi a iesit din camera.
Spre seara Jess ajunse acasa, mai mult moarta decat vie. Sperand ca nu va fi observata de mama ei, pasi incet pe scari pentru a ajunge in dormitorul ei de la etaj.
Planul ei insa esua, mama ei statea pe scari asteptand.
- Draga, ce ai patint? Arati ingrozitor…
- Pai, vezi tu mama, am fost prinsa intr-o o bataie de strada si apoi am mers la cabinetul medical. E o poveste mai lunga dar acum sunt bine, merg la culcare, pa, noapte buna, ai grija de tine, pe maine, pupici! Spuse Jess toate astea incercand sa grabeasca lucrurile.
Dimineata urmatore Jess se trezii bine dispusa incercand sa uite de visul de azi noapte. Se scula din pat si se puse pe scaunul de la masa de toaleta si cand se uita in oglinda, vazu ca toate pansamentele erau la locul lor deci realiza ca nu a fost un vis. Ofta odata si apoi tresari. Cineva statea pe pervazul ei. Da, era acelasi tip cu parul roscat si care zambea mereu. Nervoasa, Jess deschse usa si tipa la Matt.
- Ce vrei? De ce ma urmaresti, vrei sa imi spui toata povestea sau ce?
- Stai calma. Extraterestri sunt inca pe urmele tale.
- Gah, uite ce e, nu exista extraterestri. Inceteaza sa ma mai urmaresti si lasa ma sa imi traiesc viata, cat o mai am.
- Eu incerc doar sa te protejes. Am sa o pun pe Kimberly sa stea cu ochii pe tot ce e suspect, bine?
Jess isi puse mana pe cap si incepu sa se loveasca cu pumnul pe frunte. Apoi furioasa inchise geamul.

Oki,sunt prima dar acest capitol nu este la fel de bun ca si celalalte^^
Ai garbit putin lucrurile la parte cand i-a spus spus de inima ei si deja a plecat acasa
Este interesant,imi place la nebunie ficul...si nu stiu Profesor Mattew imi da o senzatie ca este batran ai putea pune poze cu personajele..^^

Astept nextul

Hmm pai am de recuperat pentru ca la ficul asta eu nu miam facut aparitia --_--". Deci cum a zis si Ralu , au cam fugarito gastele actiunea. :]] Hmm si descrierea e bunicica, dar la primul capitol a fost mai buna. Voi relua ficul de la cap-coada ca sa ma pun in tema. Oricum e o poveste interesanta si originala, cu tematica de ''extraterestrii'' . Abia astept sa vad cum decurge. In rest dialogul e okz, greseli nu sunt decat una : linga-> Langa. ^_^. Cam atat din partea mea. Succes la next